Suntem în izolare la domiciliu în plină pandemie… Îndemnul general este “Stați în casă”… și uite așa stând în casă, vrând-nevrând mai arunc câte o privire pe ce mai e nou prin știrile zilei. Și nu puține sunt știrile în care tot mai multe persoane acuză stări negative, unii acuză că mănâncă mai mult, alții că fumează mai mult, care beau mai mult sau care se masturbează mai mult… în unele familii apare cearta, unii se bat iar alții chiar se omoară… În orice caz se poate observa destul de limpede că pentru foarte multe persoane este cel puțin greu de acceptat prezenta situație… Văzând toate acestea aproape zilnic, nu pot să nu mă gândesc cât de mult bine îmi face acum, faptul că am învățat, cu ajutorul programului de recuperare în 12 pași, ce înseamnă acceptarea și că pot să experimentez și acum cât de mult bine îmi face!
Lemony Snicket a spus cândva că, ” Tristul adevăr este că… adevărul este de obicei trist”. Este o declarație un pic cinică, mai ales că valabilitatea spuselor din spatele ei nu poate fi nicicum argumentată… Dar cred că știm cu toții că în majoritatea cazurilor, oamenii aleg să vadă lucrurile așa cum doresc ei… nicidecum (sau poate nici de ciudă) din perspectiva altuia. Cu toții vedem și procesăm lucrurile în felul nostru… și doar uneori, cu greu, ne străduim să înțelegem că opiniile noastre chiar nu sunt absolute și nu sunt întotdeauna adevărate. Poate că ceea ce trăim acum este un moment care ne îndeamnă mai mult să facem asta. Poate că este mai evident că celor care se agită în izolare le lipsește ceva… Ceva care este deosebit de valoros și în viața de zi cu zi însă nu este la fel de evident atunci… Desigur că fiecare individ de pe această planetă are un mod unic, putem spune poate chiar special, de a-și împlini propriile vise și un anumit mod propriu în care alege să-și privească viața. Însă, în condiții normale, cam pentru fiecare persoană este destul de dificil de a păstra o minte deschisă și să caute pentru el să învețe și să practice moduri noi, lucruri cu care nu sunt obișnuiți, însă, care îi sunt de mare, mare ajutor. De multe ori nu facem pasul ăsta din simplă comoditate sau, pur și simplu, pentru că ne simțim mai “confortabil” așa. Dintre toate capacitățile noastre pe care le dezvoltăm pe parcursul vieți, capacitatea de acceptare este una dintre cele mai importante… și facem atât de puțin pentru ea… Eu de pildă până la 38 de ani nici măcar nu am știut ce înseamnă…
Ce este acceptarea…
Acceptarea am putea spune că este un fel de deschidere a inimii tale către realitățile vieții și către modurile în care viața “răspunde” la alegerile tale… Și da, asta chiar înseamnă că nu lupta împotriva realităților din viața ta te vor face să crești, să devii mai puternic, ci acceptarea acestora exact pentru ceea ce sunt și astfel să le folosești, crescând ca persoană, să poți merge mai departe împlinit prin viață. Acceptarea este o parte importantă în devenirea unei persoane, o devenire mai completă din punct de vedere emoțional și spiritual. Toate acestea cu siguranță îți pot servi atât de benefic în multe momente din viață. Renumitul expert în vindecare ayurvedică, Deepak Chopra, a spus despre acceptare că: „Nimic nu dărâmă zidurile la fel de sigur ca și acceptarea…” Da, cred că aceste cuvinte pot servi ca un bun îndemn pentru a cultiva și stăpâni arta acceptării, pentru a înțelege că nu este vorba despre o luptă activă împotriva circumstanțelor vieții tale, ci mai degrabă despre a permite râului vieții să curgă prin tine… Poate că sună un pic a “New Age” însă dacă ați fi trecut printr-o adicție ați înțelege că acceptarea este una dintre principalele calități ce necesită a fi cultivate pentru o reușită adevărată în viață. De altfel, cam la toate întâlnirile grupurilor în 12 pași cea mai folosită rugăciune este Rugăciunea de seninătate care zice așa: “Doamne, dă-mi seninătatea să accept ceea ce nu pot schimba, curaj să schimb ceea ce pot și înțelepciunea să le deosebesc. Fie Voia ta și nu a mea”.
Cultivarea acceptării
Acceptarea, la fel ca și răbdarea, seninătatea, umilința, iubirea… etc nu poate fi crescută cu forța. Nu mă pot obliga să accept, nu pot accepta pentru că “așa trebuie”… sau că “așa e bine”… Acceptarea se cultivă, exact așa cum ai crește o floare… Nu poți să tragi de firicelul abia înmugurit să crească… Este necesar să îi oferi condițiile de care are nevoie, lumină, căldură, apă, sol fertil… și ea va crește! Să ai o minte deschisă, o inimă deschisă, să-ți pui viața la dispoziție ca să lași să crească ceva în tine… chiar și atât de bun să fie cum este acceptarea, nu prea ești dispus să o faci în condiții normale… Mai ales la gândul că probabil vei ajunge (și ajungi cu siguranță) să accepți ceva ce ție nici măcar nu-ți place! Însă o adicție (alcoolismul, drogurile etc) nu-ți cam dă de ales… Te forțează să iei faptele exact atunci când și cum vin și din păcate nu există un buton de pauză la acest film… Din contră… parcă totul este pe repede înainte. Când viața îți este afectată de o adicție, la început, când simți acea rușine excesivă de după, îți spui că este oarecum ușor să te lupți cu ea… O minciună, un efort în plus, un secret mic și trece… dar uite așa ajungi ca acest tip de comportament să te determine ca niciodată să nu te angajezi cu adevărat în procesul tău de recuperare, mai ales când știi, când simți că el va dura pe tot parcursul vieții tale. Cât de mult bine aduce într-o atare situație un dram de acceptare personală… Acceptând cine ești, adică un adict (alcoolic, dependent etc) acceptând și modalitățile prin care poți să depășești adicția, îți dai de fapt puterea și încrederea de a ieși din strangularea adicției (dependenței). E ca și cum acceptarea ar da la o parte, departe de gât, degetele sufocante ale adicției și să te lase să respiri aerul glorios și dătător de viață în abstinență.
Problema devine provocare
Vorbind din experiența personală, am simțit că băutul meu nu era ok aproape de la început însă mi-a luat mai bine de 15 ani să recunosc că băutura mea era o problemă serioasă, apoi alți 3 ani ca să fac ceva concret în acest sens și apoi, după doi ani, să accept că sunt am o problemă ce necesită rezolvare. În adâncul meu eram conștient de toate comportamentele mele alcoolice, dar nu eram pregătit să fac nimic în privința asta. Viața de mizerie și plină de nevoi și probleme nu a fost nicidecum suficientă pentru a mă îndepărta de diverse atitudini specifice, pentru unii specialiști, nebuniei. Mi-a fost foarte greu să mă recunosc ca sunt cuprins grav de o adicție la aclool. Probabil cel mai greu lucru din viața mea… Însă acceptarea acestui fapt a fost cheia eliberării mele. Să accepți, să recunoști și să proclami că alcoolul este o problemă când toate din viață aveau legătură cu el, să vezi că există o mare problemă și că este necesar să faci ceva în legătură cu asta cât mai repede posibil… a fost punctul de inflexiune din viața mea. Problema mea a devenit o mare provocare! Astfel, a fost nevoie să admit cu voce tare în fața altora această acceptare, cum că viața mea a fost imposibil de gestionat și că am nevoie să fac unele schimbări majore!
A decide că există o problemă și de a fi gata să faci ceva despre ea arată o dorință de rezolvare și o minte suficient de deschisă pentru schimbare. Fiind deschis la schimbare și pentru ceva „nou” în viața ta s-a născut o modalitate foarte bună de a cultiva acceptarea. Odată ce mintea este deschisă la „ceea ce este” și la posibilitățile a „ceea ce poate fi” acceptarea își face încet, încet loc în viața ta. Încercarea de a privi o nouă perspectivă asupra lucrurilor este exact ceea ce este necesar de multe ori pentru a face această diferență în bunăstarea dumneavoastră generală…
Trecerea prin procesul de cultivare a acceptării vă poate ajuta să:
- Treceți peste vinovăție, furie, depresie și anxietate
- Învățați lecții folositoare din greșelile dvs.
- Aplicați aceste lecții în deciziile viitoare
- Aveți o empatie mult mai mare
- Vă evaluați sincer și onest viața
- Vă deschideți inima pentru o iertare personală
Practic, ajungeți să priviți viața dumneavoastră prin ochi mai clari, fără ceață, ochi care pot identifica acum punctele personale slabe dar și punctele dumneavoastră forte care vă pot ajuta… Toată lumea are puncte personale forte pe care le pot folosi pentru a-și îmbunătăți viața lor și să primiți apoi, la rândul vostru, acceptarea celor apropiați, acceptare care vă poate crește stima de sine și curajul de care aveți nevoie pentru a vă recupera.
Pentru că da, oricine poate obține acceptarea de care are nevoie pentru a-și schimba viața lor în bine nu doar pentru a depăși o adicție/dependență. Permiteți-mi să repet: Oricine poate obține acceptarea! Asta înseamnă că și tu, prietene, cititorule ajuns aici… Tot ce-i necesar este, cum spuneam, o minte deschisă, cinstită și un pic de determinare constructivă. Cu siguranță, foarte probabil, vei avea nevoie și de puțin ajutor însă… dacă-l doriți, îl puteți găsi. Pentru întrebări, sugestii referitoare la acceptare nu ezitați să vă înscrieți ca membru pe site-ul nostru și să puneți întrebări de discuție pe această temă. De ce vă provocăm? Pentru că cea mai bună și frumoasă parte este că puteți cultiva și stăpâni acceptarea în felul dumneavoastră unic. Nu este necesar să urmați o formulă strictă. Din contră… Obținerea stării de acceptare prin propria cale este o parte crucială a călătoriei dumneavoastră de recuperare și de viață.